Când infrastructura ucide: De ce suntem în fruntea țărilor cu cele mai multe victime ale accidentelor rutiere

Telekom.ro
Dacă îți place acest articol, distribuie pe:

Print România ocupă locul al doilea în rândul țărilor din Uniunea Europeană în ceea ce privește victimele rezultate în urma accidentelor rutiere, cu 93 de decese la milionul de locuitori.

Lipsa unei infrstructuri rutiere performante, dar și gradul redus de civilizație al șoferilor sunt doar două dintre cauzele care propulsează România pe locul doi, în spațiul comunitar, într-un nefast top al victimelor accidentelor rutiere.

O evaluare făcută de Eurostat arată că, în 2013, România avea o rată de 93 de decese în accidente de circulație la milionul de locitori. Pe primul loc se află Polonia, cu o rată a mortalității de 93,8 de cazuri la milionul de locuitori.

În pofida anunțurilor triumfaliste ale oficialilor din transporturi despre infrastructura rutieră, în realitate se vorbește mult și se construiește puțin. Accidentele cu victime arată un lucru sigur. Nu avem autostrăzi, nu avem variante ocolitoare ale marilor orașe, dar avem pretenția să ne comportăm ca într-un mediu cu o infrastructură perfectă.

Dacă ne uităm în urmă cu aproape o jumătate de an, observăm că avem un Master plan de transport apropbat de Guvern și agreat de Comisia Europeană.

Potrivit documentului, trebuie să construim până în 2030 peste 1.300 de kilometri noi de autostradă. Pe lângă autostrăzi, pe hârtie rămân și 1.878 de kilometri de drumuri expres, 2.854 de kilometri de drumuri trans regio, 293 de kilometri de drumuri euro trans, dar și 67 de variante ocolitoare.

Modul în are se produc accidentele grave ne arată că multe incidente au loc în localități, care în mod normal ar trebui să fie traversate pe linii de centură. De unde și o anomalie tipică pentru România. În accidentele de circulație mor mai mulți pietoni decât ocupanți ai locurilor din mașini.

Potrivit Master planului, investiția în infrastructura rutieră ar urma să se ridice la 26,5 miliarde de euro, din care peste 14 miliarde de euro ar urma să se investească doar în construcția de autostrăzi.

Și nu în ultimul rând avertismente vin și de la reprezentanțele diplomatice străine. Noul ambasador al Statelor Unite acreditat la București, Hans Klemm, a declarat de curând că „România trebuie să-și îmbunătățească infrastructura, să facă autostrăzi și drumuri”.

Debandada de pe drumuri și numărul mare de victime arată că nu suntem pregătiți nici în privința infrastructurii feroviare, care ar putea prelua o bună parte a traficului rutier, în special în cazul transportului de persoane.

Pentru sectorul feroviar sunt prevăzute investiţii de reabilitare a coridoarelor feroviare – 3.219 kilometri, a unor căi ferate cu potenţial economic  – 1.131 kilometri, electrificarea tuturor sectoarelor de pe reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T) – 425 kilometri, şi dezvoltarea unor sectoare de cale ferată de mare viteză – peste 1.000 de kilometri.

Pentru a vedea unde ne aflăm acum, România are doar două segmente de tronson de mare viteză, pe rutele București – Predeal și București – Constanța.

Print

Sursa: adevarulfinanciar.ro

You can leave a response, or trackback from your own site.
eXTReMe Tracker